*

X


Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a sustinut marti, 04 ianuarie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaratie de presa cu privire la promulgarea Legii educatiei nationale.

Va prezentam textul declaratiei de presa:

 

 

 „Buna seara. «La multi ani», ca ne vedem pentru prima data anul acesta. Declaratia de presa este legata de promulgarea Legii educatiei. Si pentru ca in ultimul timp s-au facut foarte multe aprecieri legate de noua Lege a educatiei, asdori sa fac o trecere in revista a catorva modificari in sistemul de educatie pe care aceasta lege le aduce. Consider ca promulgarea noii Legi a educatiei este un moment extrem de important pentru reforma Romaniei in ansamblul ei. Legea educatiei se asaza alaturi de noua Lege a pensiilor, de noua Lege a salarizarii, de Legea cadru a salarizarii, in legile importante care vizeaza modernizarea statului roman, bineinteles nu excluzand si celelalte actiuni de modernizare a statului, cum ar fi reducerea aparatului bugetar, descentralizarea spitalelor sau a scolilor, a politiei si asa mai departe. Cert este ca promulgarea este, pana la urma, finalul unei dezbateri de mai bine de patru ani, o dezbatere care a vizat sistemul nostru de educatie. Legea asumata de Guvern, acceptata de Parlament si de Curtea Constitutionala, constituie un moment important si o garantie ca procesul de modernizare a educatiei din Romania a devenit ireversibil. O lege care priveste direct sau indirect toti cetatenii romani, o lege atat de discutata si care are 365 de articole nu putea multumi pe toata lumea. Si pot spune ca nici nu este de asteptat sa fie o lege perfecta. Dar, pe de alta parte, incrancenarea pe care o provoaca Legea educatiei este semnificativa pentru atitudinea fata de orice schimbare importanta in acest sistem. Pe langa dezbaterea democratica, a existat multa dezinformare in discursurile adversarilor schimbarilor din invatamant. Si aici trebuie sa recunoastem: campioni au fost liderii sindicali, doamna rector Andronescu, domnul rector Marga, care au facut si dumnealor cate o reforma a educatiei, ale caror rezultate se vad acum, dupa zece ani. Doresc ca romanii sa afle direct de la Presedintele tarii de ce se tem cei care sunt extrem de manati in actiunea de denigrare a actualei legi. Dar, dincolo de a afla de ce se tem acestia, prin simpla prezentare a motivelor pentru care am promulgat legea, veti intelege foarte bine.

In primul rand eu eram obligat sa promulg legea din punct de vede politic, nu numai constitutional. Legea este bazata pe Pactul pentru Educatie, care a fost semnat de toate partidele politice si de foarte multe organizatii ale societatii civile, inclusiv sindicate. Regretabil este ca, dintre semnatari, chiar primul semnatar, domnul Geoana, a devenit unul din marii contestatari ai legii. Dansul are prima semnatura pusa pe Pactul pentru Educatie, pe care il am aici in original. Inainte de a prezenta cateva puncte importante din lege, doresc sa precizez ca nu ne aflam la un final de drum, ci la inceputul procesului de modernizare a domeniului. Este adevarat, avand o lege procesul de modernizare devine ireversibil, dar suntem doar la inceput. Avem legea. Pentru a argumenta cata nevoie era de o reforma a sistemului de educatie din Romania o sa dau doar cateva cifre. Ultimul studiu PISA al OCDE, publicat in noiembrie 2010, care analizeaza nivelul elevilor de 15 ani din peste 70 de tari, situeaza Romania pe locul 49 la lectura, pe locul 47 la matematica si pe locul 48 la stiinte, fiind cel mai prost plasata in interiorul Uniunii Europene. Principalele elemente de modernizare din noua lege sunt: sistemul de educatie este centrat, are in centrul lui elevii si studentii. Sistemul de educatie atrage in responsabilitate pentru calitatea educatiei parintii, profesorii si conducerea unitatilor de invatamant, implicit comunitatea locala prin prezenta acesteia in consiliile de administratie ale scolilor. Sistemul de educatie se descentralizeaza, devenind parte a comunitatii locale, si in acelasi timp permite un control mai eficient al ministerului de resort, al Ministerului Educatiei asupra calitatii invatamantului. Noua lege stimuleaza competitia intre scoli si universitati. De asemenea noua lege da deplina stabilitate sistemului, ancorandu-l insa in realitatile comunitatilor locale.

Este relevant faptul ca noua lege pune in concurenta unitatile scolare, prin mecanismul creat de lege, ca elevul opteaza pentru scoala la care doreste sa mearga, iar finantarea urmareste elevul. Deci o scoala cu o buna reputatie, fie ca este vorba de un gimnaziu, de un liceu, va atrage elevi, ceea ce inseamna ca va atrage implicit si finantarea care este pe elev, urmand ca scolile cu o proasta reputatie sa nu aiba elevi si sa aiba ca final inchiderea. Legea asigura o puternica implicare a familiei elevului in gestionarea vietii scolii. Parintii vor avea un cuvant de spus in organizarea scolii si vor semna un contract educational cu unitatea de invatamant, in care sunt inscrise drepturile si obligatiile reciproce. Se pare ca in ultimii ani, datorita evolutiilor sociale, prea multi parinti spun ca singurii care au obligatii fata de copil sunt responsabilii de la scoala. Nu, parintii raman responsabili, alaturi de dascali, alaturi de administratia locala, pentru evolutia copilului. Descentralizarea si cresterea responsabilitatii managementului scolii este un alt element nou adus de actuala lege, iar cresterea responsabilitatii se manifesta si prin organizarea concursurilor pentru selectarea profesorilor. Deci cei care castiga contractul de management al scolii, la randul lor organizeaza concurs si selecteaza, angajeaza prin contract cadre didactice, care ar trebui sa fie performante, pentru ca elevii si familiile lor sa fie interesati in a urma cursurile acelei scoli. Se face transferul de la un invatamant care avea la baza acumularea de informatii la un invatamant centrat pe dezvoltarea de competente, ceea ce corespunde si dezideratelor europene.

Extrem de important este ca, in baza noii legi, curricula va fi foarte flexibila. 20% din materii vor fi optionale, iar in invatamantul obligatoriu pana la 30% din orele de invatamant vor putea fi alocate de dascali pentru adaptarea nivelului de educatie la nivelul clasei. Eventual, atunci cand sunt elevi care au o mai slaba performanta, dascalul isi poate adapta programa de predare si de insusire a cunostintelor in functie de nivelul clasei, de nivelul elevilor. De asemenea legea pune accent pe educatia timpurie. Se trece, practic, la invatamantul obligatoriu de noua ani, se face clasa pregatitoare, de la sase ani, si de asemenea se introduce clasa a IX-a ca si invatamant obligatoriu in cursul gimnazial. Va creste calitatea resursei umane pentru ca orice dascal va fi obligat sa aiba un masterat didactic, cu o durata de minim doi ani. De asemenea finantarea universitatilor va tine seama de calitatea educatiei, prin ierarhizarea programelor de studii, iar universitatile vor fi clasate in trei tipuri: universitati care vor avea ca obiectiv educatia, pur si simplu, si obtinerea unei diplome, o alta categorie de universitati care vor fi centrate pe educatie si cercetare si o a treia categorie universitatile de varf, care vor fi centrate pe educatie si cercetare avansata. Prima evaluare se va face cu auditori internationali. Deci prima clasificare a universitatilor din Romania nu se va face de catre ARACIS sau o institutie romaneasca, ci de o institutie internationala specializata, institutie care va fi desemnata desigur de Guvern. Statul va finanta excelenta universitara, dand bonusuri financiare de pana 30% din sumele alocate prin buget ca urmare a numarului de studenti. Extrem de important pentru cadrele didactice universitare si, in mod deosebit, pentru cadrele didactice tinere, nu va mai functiona criteriul vechimii pentru a dobandi calitatea de profesor, ci valoarea. Sunt prea multi tineri valorosi care stau asistenti, cel mult conferentiari, in timp ce clanuri universitare ocupa cu familiile lor toate functiile de profesori, iar tinerii universitari stau fara o perspectiva certa.

Legea da posibilitatea universitatilor sa opteze intre un sistem in care rectorul este ales prin concurs deschis si alegerea rectorului prin votul universal la nivelul comunitatii academice respective. Practic discutam de un management corporatist sau un management de tip rector ales de corpul profesoral si studenti. Sper ca foarte multe universitati vor opta pentru sistemul corporatist, care este un sistem eficient, dar acest lucru va fi stabilit la fiecare universitate prin votul profesorilor si studentilor, daca vor opta pentru sistemul corporatist sau cel clasic, care functioneaza si acum. Sunt introduse mecanisme de control care evita aparitia fabricilor de diplome. Nu vorbesc numai de universitati private aici. Multe din universitatile de stat s-au transformat in fabrici de diplome prin incarcarea mult peste capacitate cu studenti a universitatilor, ceea ce a generat o adevarata depreciere a calitatii de diplomat, de detinator al unei diplome. Paradoxul este ca universitatile de stat au fost transformate, multe dintre ele, in fabrici de diplome, care nu mai au ca obiectiv calitatea specialistiilor pe care ii pregatesc, ci cantitatea, spre buna retribuire a rectorilor, decanilor si a altor categorii importante ale clanurilor, universitare desigur. Un alt obiectiv al legii este evitarea politizarii functiei de rector si, de asemenea, sunt si alte masuri menite sa conduca la un plus de corectitudine in invatamantul superior. Se incrimineaza plagiatul, nu mai sunt permise micile “familiute”, cu sot, sotie, fini, rude pana la gradul trei in aceeasi universitate. Cam acestea ar fi cateva elemente care, cred eu, sunt de mare interes. Dar, cu siguranta, in zilele urmatoare ministrul Funeriu va face o prezentare in detaliu a legii.

Am observat ca exista o teama de schimbare si aceasta este exploatata de cei care beneficiau pana acum de un sistem in care statul platea, dar nimeni nu raspundea - ma refer la cei din invatamantul de stat, pentru ca, sub masca autonomiei universitare, multe universitati de stat considerau ca sunt libere sa faca ce vor in interesul rectorilor si a grupului din jurul acestora sau, mai nou, a directorilor, care sunt mai mari decat rectorii. Critica cea mai lipsita de onestitate in ceea ce priveste aceasta lege vine din zona discursului nationalist. Le-asaminti celor care se tem de studii in limba minoritatilor una dintre tezele care au stat la baza realizarii Romaniei Mari. In 1918, la Alba Iulia, una dintre teze era urmatoarea: fiecare popor - se referea la minoritati -, deci “fiecare popor se va instrui, administra si judeca in limba sa proprie”. Era una dintre tezele care creau garantie minoritatilor ca isi vor putea mentine valorile culturale in interiorul granitelor Romaniei Mari. Nu vad de ce astazi am fi mai putin intelepti decat in 1918, intr-o tara membra NATO, membra a Uniunii Europene. In invatamantul universitar, in mod deosebit, in acesti ultimi zece ani s-au format adevarati baroni ai educatiei, iar vehementa lor impotriva noii legi pleaca din teama ca isi vor pierde privilegiile nemeritate pe care le-au dobandit ca urmare a “legii Marga”.

In ceea ce ma priveste, fac public un apel la Guvern ca, in procesul de aplicare a legii - care nu va fi usor, legea va fi implementata in etape, spre exemplu, nu se poate pune problema ca tinerii care vor da bacalaureatul anul acesta, anul viitor, sa sustina un bacalaureat pe noul sistem de bacalaureat prevazut de actuala lege. Deci, este un proces care va lua patru-cinci ani pana la completa implementare, dar mi-asdori ca acest proces sa fie condus fara culoare politica si sa mentina spiritul legii, acela de a raspunde in primul rand nevoilor elevului, nevoilor studentului. Am convingerea ca acest lucru este posibil daca reinviem, in ceea ce priveste educatia, spiritul de la semnarea Pactului pentru Educatie. Vreau sa cred ca legea a prilejuit o lupta politica, o lupta politica care odata cu promulgarea legii s-a incheiat si cred ca toti trebuie sa vedem cum aplicam aceasta lege mai bine. Repet, legea va fi aplicata etapizat, eu sper ca in foarte scurt timp una dintre etapele care trebuie parcurse, adica descentralizarea, transferul responsabilitatilor catre parinti, manageri si administratie locala, sa se produca foarte rapid, urmand ca cele ce tin de curricula, de proceduri, de procese care au loc in interiorul sistemului sa fie un proces mai indelungat si rational condus.

Vreau sa cred, de asemenea, ca cei care lucreaza la noile curricule - lucrul a inceput inca din luna septembrie a anului trecut -, vor accelera acest proces, in care sa avem timp ca, pentru cei care sunt la inceput de cicluri de invatamant, sa aiba noile manuale, in spiritul noii legi, la dispozitie incepand cu septembrie 2011. Un lucru important pentru elevi: legea limiteaza numarul maxim de ore de predare, asa ca se va produce o descongestionare a presiunii asupra copilului. La cursul primar nu pot fi mai mult de 20 de ore pe saptamana, la cursul gimnazial maxim 25 si la liceu maxim 30 de ore pe saptamana, cu tot cu orele “de dupa ore”, after school-ul. Deci, sa speram ca toti cei care au de contribuit la implementarea acestei legi, si acestia sunt in primul rand dascalii, o vor face cu buna-credinta, spre binele elevilor si studentilor.

Va multumesc mult. Va doresc o seara buna!”

 

Departamentul de Comunicare Publica

04 Ianuarie 2011

 Revino la lista noutatilor din educatie